News Flash:

Traditii si superstitii de Sf. Constantin si Elena. Ce trebuie sa faca toti crestinii pe 21 mai

20 Mai 2015
632 Vizualizari | 0 Comentarii
Traditii si superstitii de Sf Constantin si Elena
La 21 mai, Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena , ca protectori ai credintei crestine, slaviti de crestinatate "intocmai cu Apostolii" .

Sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Mama sa Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci - semnul central al religiei crestine. In ajunul luptei cu paganul Maxentiu, suveranului Constantin i s-a aratat pe cer, in plina zi, semnul Crucii, ca simbol al biruintei : "Intru acest semn vei invinge". Totodata, Sfanta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost rastignit.

Constantin cel Mare s-a nascut in jurul anului 274 in orasul Naissus ( Nis) din Serbia. El a fost fiul generalului roman Constantin Chlorus si al Helenei Flavia Augusta, renumita in epoca pentru inteligenta, credinta in Hristos si frumusetea ei.

Intinsa imparatie a romanilor era condusa in acea vreme de crudul imparat Diocletian, ajutat de imparatul Maximian Hercule, de fiul acestuia, Maxentiu, dar si de guvernatorul Constantin Chlorus, tatal slavitului imparat Constantin cel Mare.

Istoricii bisericesti au consemnat ca in tinuturile guvernate de Constantin Chlorus (Galia, Spania si Britania) crestinii erau ocrotiti de cumplita prigoana care se dezlantuia impotriva lor in restul imperiului. Mai mult, in tinuturile supravegheate de guvernatorul Constantin Chlorus, crestinii erau apreciati pentru harnicia si pentru corectitudinea lor. De aceea, acestor crestini li se incredintau si treburi administrative in teritoriile supravegheate de acest guvernator. Dupa moartea acestuia in timpul unei lupte, functia acestuia a fost atribuita fiului sau, Constantin.

In acelasi timp, atributiile imparatului Hercule au fost preluate de fiul acestuia, Maxentiu, renumit in imperiu pentru pedepsele cumplite aplicate crestinilor si pentru patima cu care le darama bisericile. Din acest motiv, imparatul Constantin a pornit razboi impotriva aprigului dusman al crestinilor din acea vreme, Maxentiu, conducatorul unei armate numeroase.

Pentru ca armata imparatului Constantin era mai putin numeroasa, suveranul, recunoscut de rivalii sai ca protector al crestinilor, s-a rugat lui Dumnezeu sa-l ajute sa-si invinga dusmanul.

Din relatarile episcopului Eusebiu, duhovnicul imparatului Constantin, aflam ca rugaciunea suveranului a fost ascultata, iar in ajunul luptei, Constantin a vazut pe cer, ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa, pe care scria cu litere alcatuite din stele urmatorul mesaj: „Prin acest semn vei invinge".

Mai mult, in noaptea urmatoare, imparatului Constantin i s-a aratat in vis si Iisus Hristos, care i-a cerut sa aplice semnul Sfintei Cruci pe steagurile de lupta. Ascultand indemnul primit in vis, Constantin a aplicat semnul sfintei cruci pe hainele, coifurile ostasilor si pe steagurile de lupta si a iesit biruitor. In cumplita batalie de la Pons Milvius, de langa Roma, Constantin l-a infrant la 28 octombrie 312, pe Maxentiu, prigonitorul crestinilor. Tot atunci, dusmanul sau a cazut de pe cal si s-a inecat in raul Tibru, langa podul Milvius.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin care se pastreaza la Roma exista inscriptia : "Prin inspiratie divina " unde se descrie cum a fost castigata victoria impotriva lui Maxentiu.

Dupa visul premonitoriu si evenimentele tulburatoare care au urmat, Constantin a fost primit cu mult entuziasm de cetatenii Romei.

Superstitii: Ce NU e bine sa faci de Sf. Constantin si Elena
In aceasta zi exista o serie de obiceiuri si superstitii, care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia:

- multi agricultori nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului; in unele regiuni ale rarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

- podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

- ziua de Sfantul Constantin si Elena este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;

- femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma; pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.

In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

In calendarele populare, aceasta zi era cunoscuta mai degraba sub numele de "Constantin Graur" sau "Constantinu Puilor", pentru ca, din aceasta prima zi a verii, pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare, dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Oamenii trebuie sa tina sarbatoarea, pentru ca puii din gospodarie sa nu fie mancati de ulii. In ziua Sfintilor Constantin si Elena este bine sa nu se lucreze, pentru ca holdele si strugurii sa nu fie distrusi, iar pana in 21 mai trebuie sa fie semanate porumbul, ovazul si meiul, potrivit traditiei populare.

Misiunea Imparatesei Elena
Mama imparatului Constantin, Flavia Iulia Helena, s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, sotul sau, generalul roman Constantiu Chlorus s-a lasat influentat de imparatul Diocletian si a divortat de imparateasa Elena. Aceasta nu s-a mai recasatorit; s-a indepartat insa de viata publica si a fost un sfetnic competent si statornic pentru fiul sau.

In lupta pentru unitatea statului si pentru raspandirea crestinismului, imparatul Constantin a trimis-o la Ierusalim pe evlavioasa imparateasa Elena, mama sa, insotita de mai multi ostasi, pentru a descoperi locul unde a fost ingropat Mantuitorul, si unde se afla lemnul Sfintei Cruci. La acea data, imparateasa Elena care avea misiunea sa se inchine pe Golgota si la Sfantul Mormant al Mantuitorului, era primul pelerin crestin in Iudeea.

Pentru implinirea acestei misiuni, imparateasa Elena s-a rugat lui Dumnezeu impreuna cu Macarie, episcopul Cetatii Ierusalim. Cu ajutorul rugaciunilor, imparateasa Elena a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos.

Traditia spune ca in timpul sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a afla crucea pe care a fost rastignit Hristos, martorii au atins pe rand, de un mort, fiecare cruce. Mortul a inviat in momentul in care a atins Crucea pe care a fost rastignit Hristos. In ziua de 14 septembrie in anul 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea miraculoasa si-a inaltat-o in fata multimii. De atunci, in calendarul crestin, ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci.

De numele imparatesei Elena se leaga constructia mai multe lacasuri crestine printre care: Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem si Biserica din Nazaret.

Ce trebuie sa faca toti crestinii in aceasta zi
Exista, in ziua de Constantin si Elena, si o serie de obiceiuri si superstitii, care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia, si anume: multi agricultori nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului, in unele regiuni ale tarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca, podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii, ziua de Sfantul Constantin si Elena este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma, pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.

Traditii pentru spor si sanatate
Praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena corespunde in calendarul popular cu sarbatoarea numita Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sarbatoare impodobita cu datini, adresata pasarilor de padure.

Traditiile practicate in acesta zi aduc spor si sanatate gospodarilor care le implinesc.

Potrivit datinilor stramosesti, pasarile isi invata puii sa zboare incepand cu aceasta zi si noua generatie ameninta recoltele. De aceea, traditia interzice gospodarilor sa munceasca la camp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de pasarile cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie sa munceasca in vie, pentru ca strugurii sa nu fie mancati de grauri.

Tot acum, in unele zone, se mai pastreaza datina ca Ziua de Constandinu Puilor sa fie ultima data cand se mai fac unele semanaturi: de porumb, de ovaz si de mei. Daca gospodarii continua sa semene aceste cereale, rasadurile respective se vor usca.

In ziua praznicului, pentru ca voia buna sa se adune in familie, trebuie sa aducem in casa macar trei fire de bujori imbobociti.

De asemenea, pentru sanatate, unul dintre membrii familiei, este bine sa duca la biserica trei bujori, flori de lamaita, paine si dulciuri, preparate in casa.
Cumparati o iconita, cat de modesta, care-i reprezinta pe Sfintii praznuiti astazi. Aceasta va apara de paguba, de dusmanii nestiuti si va implineste o grabnica dorinta, oricand le cereti ajutorul.

Aceasta mare sarbatoare are o semnificatie deosebita pentru locuitorii orasului Constanta, care se afla sub protectia directa a Sfintilor Imparati. In ziua marelui praznic, an de an, in Constanta are loc o impresionanta procesiune cu sfinte moaste, urmata de o slujba arhiereasca. Orasul Tomis din vremea imparatului Constantin cel Mare, veche cetate cu amprenta greceasca, a primit numele fiului sau, Constantiu.

Constantin, nume de provenienta latina, vine de la „constans, constantis" si inseamna „constant, ferm". Inrudite in mod direct cu acest nume sunt cele precum Constantiu, Constanta si persoanele care poarta nume din aceeasi familie: Costache, Costea, Costin(a), Codin(a), Dinu, Dina, Tinu si Tina. In acesta zi sunt sarbatoriti si purtatorii diminutivelor : Costi, Costica, Costel, Ticu, Titi, Titel(us), Dinicu, Tinut, Tinel, Tanta, Tantica si Tanti.

Elena, nume de provenienta greceasca (Elene, Helene), in traducere inseamna cea stralucita, cea luminoasa. In lumea crestina, cea mai cunoscuta femeie cu numele Elena a fost mama imparatului Constantin cel Mare. La noi sunt sarbatorite purtatoarele acestui evlavios nume, dar si derivatele numelui de Elena precum Elina, Ileana, Ilina, Leana, Ilinca, Elenca. Acestora li se alatura si cele care poarta diminutivele precum: Ilenuta, Lenuta, Lena, Leni, Liana, Lina, Nuta, Nuti, Nutica.




constantin pentru elena ziua fost quot aceasta mare acest imparatului mama
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1384 (s) | 36 queries | Mysql time :0.046887 (s)