News Flash:

TMT - teoria care explica in intregime comportamentul uman

21 Noiembrie 2012
714 Vizualizari | 0 Comentarii
TMT teoria care explica in intregime comportamentul uman
Oamenii de stiinta incearca sa descifreze misterele lumii inconjuratoare, indiferent unde se gasesc acestea, fie ca sunt la fundul celor mai adanci oceane sau la granitele universului. Cu toate acestea, cele mai mari mistere ale stiintei se gasesc mult mai aproape: cele ale mintii umane.

Pornind inca de la cele mai vechi dovezi istorice ramase in urma stramosilor, mintile luminate au incercat sa inteleaga comportamentul uman. De aceea, in ultimele milenii acest subiect a fost studiat de teologi, filozofi si psihologi, misterele mintii umane fiind adesea mai greu de dezlegat decat cele ale stelelor aflate la distante incomensurabile. in ultimele decenii, insa, specialistii s-au apropiat tot mai mult de cheia ce descuie poarta spre intelegerea comportamentului uman. Un pas important spre descifrarea acestui mister il constituie TMT, o teorie elaborata acum aproape patru decenii.

Ce este TMT?
Teoria managementului terorii – sau Terror Management Theory (TMT), asa cum este cunoscuta in limba engleza – a fost elaborata in 1986 de psihologii americani Jeff Greenberg, Tom Pyszczynski si Sheldon Solomon. Acestia au conceput-o pornind de la scrierile lui Ernest Becker, un antropolog american laureat in 1974 cu premiul Pulitzer pentru cartea „The Denial of Death”.

Conform acestei teorii, o trasatura definitorie a omului este constiinta de sine - faptul ca suntem vii si ca suntem constienti de acest lucru. Dincolo de toate aspectele pozitive ale vietii umane pe care le face posibile constiinta de sine, aceasta atrage automat si intelegerea faptului ca moartea este inevitabila si ca se poate intampla in orice moment, din motive ce nu pot fi controlate sau anticipate. Dupa Becker, constientizarea mortii are un efect devastator, existand riscul ca frica de moarte sa ne paralizeze.

Asadar, conform TMT, in ciuda diversitatii culturilor din intreaga lume, acestea au in comun functia de mecanism psihologic de aparare cu rol unic: dezamorsarea constientizarii mortii printr-un set de credinte ce confera sens si valoare vietii. Toate perspectivele culturale asupra lumii sunt „fictiuni impartasite”, explica Sheldon Solomon, acestea continuand sa existe ca rezultat al consensului social. Acest lucru este esential pentru functionarea mecanismului de aparare, deoarece atunci cand toata lumea din jurul nostru crede acelasi lucru, este mult mai probabil sa fim convinsi de veridicitatea convingerilor noastre.

„O perspectiva culturala asupra lumii promite nemurirea. Aceasta actioneaza ca un tampon impotriva anxietatii provocate de faptul ca traim intr-un univers in care moartea este singura certitudine. De aceea, atunci cand frica de moarte iese la suprafata, ne agatam de perspectiva noastra culturala cu o tenacitate nemaivazuta”, explica Jeff Greenberg, psiholog la Universitatea din Arizona.

Cum a fost testata teoria managementului terorii?
 Atunci cand Ernest Becker a enuntat aceste idei, ele au fost respinse de comunitatea stiintifica deoarece nu puteau fi testate empiric. De aceea, cei  trei psihologi americani ce au elaborat teoria managementului terorii au structurat aceste idei intr-o maniera ce permitea efectuarea unor experimente care sa stabileasca daca reflecta corect realitatea.

Prima dovada a validitatii teoriei managementului terorii a venit in urma unui experiment realizat in 1989. Cercetatorii au pornit de la ipoteza ca expunerea la stimuli ce duc la constientizarea pe moment a propriei morti („mortality salience”) ar avea drept reactie automata consolidarea sistemului cultural folosit de respectiva persoana ca mecanism de aparare impotriva fricii de moarte.

Primul studiu a fost realizat cu implicarea a 22 de judecatori americani. Acestia au fost impartiti in doua grupuri si rugati, pentru inceput, sa completeze un test de personalitate. Chestionarele celor doua grupuri erau identice, cu exceptia a doua intrebari ce se regaseau doar in formularul unuia dintre grupuri. Acestea aveau rolul de a reaminti judecatorilor de propria moarte - spre exemplu, li s-a cerut sa descrie in detaliu ce se va petrece cu corpurile lor dupa ce vor muri si ce sentimente au cand se gandesc la acest lucru.

Rezultatele au fost socante chiar si pentru psihologi: judecatorii care nu s-au gandit la moarte au stabilit, in medie, o cautiune de 50$, pe cand cei care au constientizat propria moarte au decis, in medie, o cautiune de 455$.

„Principiile noastre morale ne protejeaza de anxietatea provocata de moarte. Perspectiva propriei mortalitati a sporit nevoia judecatorilor de a crede in standardele morale. Acest lucru amplifica dorinta de a pedepsi pe cineva care incalca aceste valori”, explica Dr. Tom Pyszcyznski, psiholog la Universitatea Colorado.

Din in 1989 pana acum au fost efectuate alte 400 de experimente asupra tuturor aspectelor culturale folosite de oameni pentru a-si gestiona frica de moarte, de la patriotism la religie, toate acestea confirmand validitatea teoriei managementului terorii.

TMT si politica
Unul dintre domeniile in care teoria managementului terorii permite intelegerea comportamentul uman este politica. Ernest Becker sustinea in scrierile sale ca in perioade de criza, cand frica de moarte este mai pronuntata in randul populatiei, oamenii sunt mult mai dispusi sa accepte un lider care le ofera confort psihologic, facandu-i sa simta ca participa la o misiune mareata impotriva raului.

Pentru a testa aceasta ipoteza, psihologul Sheldon Solomon a efectuat un studiu pe voluntari impartiti in doua grupuri. Participantii dintr-un grup au fost expusi la stimuli care le-au reamintit de propria moarte, iar ceilalti voluntari au fost expusi doar la stimuli neutri. Apoi, voluntarilor din ambele grupuri le-au fost prezentate promisiunile a trei candidati ipotetici, fiecare dintre acestia fiind un tip diferit de conducator: carismatic, orientat spre indeplinirea sarcinilor sau orientat spre formarea de relatii.

In lucrarea „Escape From Evil”, Ernest Becker sustine ca frica de moarte este totodata motivul pentru care oamenii comit fapte rele. Becker afirma ca oamenii ar face orice pentru a evita moartea, astfel ca percep orice asociem mortii ca fiind „rau”. Odata ce am personificat aceasta idee a raului, orice actiune devine justificata. De aceea, de multe ori, in numele combaterii raului oamenii ajung sa comita acte reprobabile.

Cele patru cai spre nemurire
Sistemele culturale, religioase sau filozofice ce promit nemurirea au existat si exista in toate civilizatiile de pe Terra, piramidele din Egipt si zgarie-norii din zilele noastre fiind manifestari ale acestor sisteme. Fiecare dintre noi adera la cel putin un astfel de sistem, la un set de credinte ce ne motiveaza si ne promite ca viata nu se va incheia. Credintele pot lua nenumarate forme: unele persoane merg la biserica, moschee sau sinagoga, aderand la crezurile respective in speranta ca sufletul va continua sa traiasca pe un alt taram; altele aleg sa respecte o dieta ideala si un stil de viata sanatos pentru a tine moartea cat mai departe. De asemenea, foarte multi oameni isi incurajeaza si isi sustin copiii in speranta ca o parte din ei va continua, astfel, sa traiasca.

Filozoful britanic Stephen Cave a studiat numeroase metode prin care oamenii isi pot imagina ca vor trai vesnic, descoperind ca toate acestea se incadreaza in patru categorii.

Prima este cea mai simpla, izvorand din instinctele noastre: ramanerea in viata. Visul de a ramane in viata pentru totdeauna poate parea nerealist, insa se manifesta in aproape fiecare cultura de pe Terra. Daca acum cateva secole oamenii cautau elixirul tineretii fara batranete, astazi cercetatori precum Aubrey de Grey incearca sa inteleaga mecanismele ce duc la imbatranirea corpului uman, pentru a le putea opri.

Cea de-a doua credinta in nemurire este credinta in inviere. Aceasta a jucat un rol esential in propagarea celor trei religii abrahamice - crestinismul, islamismul si iudaismul - ce promit credinciosilor ca vor trai din nou in propriul corp. Ea exista si sub forme moderne, unele persoane optand pentru criogenie in speranta ca progresul medicinei va permite candva readucerea lor la viata.

La inceputurile crestinismului, apostolii credeau ca invierea credinciosilor urmeaza sa aiba loc intr-un timp foarte scurt. Scrierile apostolului Pavel afirma ca Iisus a invins moartea pentru el si pentru noi toti, ca fiecare dintre noi sa invie dupa moarte pentru a trai viata de apoi in paradis. Din scrierile apostolului Pavel reiese faptul ca acesta se astepta ca invierea credinciosilor sa aiba loc in timpul vietii sale sau la putin timp dupa. Acest lucru nu s-a petrecut, insa.

Crestinismul a rezolvat aceasta problema multumita grecilor care s-au convertit la aceasta credinta si care au adus cu ei o noua idee: cea a sufletului etern (dogma crestina afirma initial ca oamenii vor ajunge in rai sau iad cu corpul, abia ulterior fiind atribuit acest parcurs doar sufletului). Aceasta idee, a sufletului, este cea de-a treia forma a nemuririi identificata de Stephen Cave in cartea „Immortality”.

Astazi, cand neurostiintele au aratat ca existenta sufletului este implauzibila, cea mai tangibila forma de nemurire ramane cea de-a patra - „mostenirea” („legacy”). Aceasta poate lua diferite forme, de la mostenirea biologica (prin copiii ce ne poarta genele) pana la cea culturala, noi continuand sa traim prin faima si operele noastre. Cu toate acestea, statisticile arata ca dureaza, in medie, 70 de ani pana cand cei mai multi dintre noi sunt uitati definitiv (spre exemplu, probabil ca nu mai cunoasteti numele strastrabunicilor dumneavoastra).

De aceea, Cave concluzioneaza ca „toate cele patru structuri narative ale nemuririi sunt iluzii. Niciuna dintre acestea nu ne va permite sa traim pentru totdeauna”. Filozoful sustine ca, presupunand ca ar fi posibil sa traim pentru totdeauna, acest lucru nu ar fi dezirabil, pentru ca potentialul unui viitor infinit ar rapi vointa din spatele oricarui act, paralizandu-ne la fel ca frica de moarte.

Pentru a invinge frica de moarte, Cave ne recomanda sa adoptam trei virtuti: empatia, directionarea atentiei spre prezent si recunostinta. Empatia reduce frica noastra de moarte prin concentrarea atentiei asupra altor persoane, atentia ne incurajeaza sa ne bucuram de prezent, iar recunostinta ne face sa constientizam cat de norocosi suntem ca traim. Asadar, indiferent de mecanismele prin care fiecare dintre noi isi gestioneaza teama de moarte, avem optiunea celei de-a cincea metode, una care ne poate ajuta sa ducem o viata mai fericita. Alegerea ne apartine.


sursa:descopera.ro

Galerie Foto

TMT - teoria care explica in intregime comportamentul uman
pentru moarte bdquo fost rdquo aceasta acestea acest cand dintre frica spre
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0682 (s) | 26 queries | Mysql time :0.013835 (s)