News Flash:

Povestile ascunse ale femeilor usoare si ale bordelurilor celebre din Romania. Cum au scapat carciumaresele Iasiului de prima reforma impotriva prostitutiei

26 Mai 2014
1435 Vizualizari | 0 Comentarii
Povestile ascunse ale femeilor usoare si ale bordelurilor celebre din Romania
Romania vremurilor trecute era impanzita cu bordeluri in care dame de companie isi atrageau clientii prin diferite „tehnici“. De la dame de companie de lux si pana la prostituate de cartier, fiecare practicanta a sexului platit avea clienti fideli pe care ii cauta sau care o gaseau pe „preferata“ lor.

Cea mai veche meserie a continuat sa existe de-a lungul timpului fara sa tina cont de ingradirile politice existente. In Bucurestiul vechi exista un numar impresionant de bordeluri, de la cele mai luxoase, la cele mai ieftine.Prostituate celebre si „anonime de cartier“ munceau zi de zi, alegandu-si clientii sau intrand intr-un adevarat maraton sexual.

Casa de Piatra era printre cele mai frecventate zone din Capitala, atunci cand tineri ori barbati trecuti de prima tinerete se duceau sa-si caute o doamna ori o domnisoara care pentru cateva ore si pentru o suma modica de bani sa le alunge singuratatea.

La intrarea in bordelurile din acea zona, la poarta fiecaruia se gasea un felinar rosu, care odata cu lasarea serii se aprindea. Acesta era un fel de indicator discret pentru faptul ca acolo se gaseau femei dispuse sa intretina relatii sexuale contra cost.

Bordelurile de altadata ale orasului cosmopolit. Legenda „La noi la Braila, la tanti Elvira“
Cladirile care altadata erau cuiburile prostituatelor au devenit ruine, iar bordelul lui tanti Elvira, aflat in port, a fost demolat. Braila interbelica, unul dintre cele mai mari porturi la Dunare din Romania, a adapostit peste 80 de bordeluri in Centrul Vechi si in zona portuara, acolo unde se afla si spelunca matroanei Elvira din cantecul dedicat acesteia.

„Pasa“, „Sonia“, „Chiva" sau „Rozmanica“ - sunt doar cateva din „numele de scena" folosite de prostituatele care, in anii 1936-1937, bantuiau prin casele de toleranta.

Putini braileni mai stiu astazi versurile cantecului respectiv si, si mai putini, cunosc faptul ca, la Braila, la Arhivele Nationale, se mai pastreaza si astazi un Registru al prostituatelor, un document in care Politia le-a luat in evidenta pe toate damele de companie din perioada 1927- 1948.

Prostituatele din vechiul targ al Focsaniului aduceau venituri Primariei
Acum mai bine de 100 de ani, in Focsani, prostitutia a fost in atentia autoritatilor, care au elaborat pentru controlul ei norme si regulamente. Din rasfoirea arhivelor vremii se cunoaste ca in anul 1897, Consiliul Comunal Focsani a dispus ca viata prostituatelor din oras sa fie una stricta, prin controale medicale permanente, nu ca in cazul practicantelor din ziua de azi, adevarate bombe biologice, bolnave chiar de SIDA.

Damele de companie din acea perioada erau inscrise de secretarul serviciului sanitar intr-un registru special, nu inainte de a li se explica fetelor consecintele inregistrarii, fiind povatuite sa-si caute o ocupatiune onesta.

Daca prostituatelor nu le convenea regimul din casa unde munceau, erau libere sa plece unde doreau. La plecare, avutul lor nu putea fi sechestrat de catre patroana casei, iar din banii castigati de o prostituata patroana putea opri cel mult doua treimi ca plata de locuinta, incalzire, mancare, serviciu si spalatul rufelor.

Prostitutia in vechiul Ploiesti. Stabilimentele cu grizete aveau „dame satisfacatoare“. Cum s-au revoltat nevestele din oras impotriva „stricatelor“
Documente despre fenomenul prostitutiei in Ploiesti exista inca de la 1877, din timpul Razboiului de Independenta. Institutia a evoluat de la „stabilimente cu grizete“, la bordelurile legale, cu felinare rosii si prostituatele independente cu „condicuta“. Aprige din fire, la 1908, nevestele din Ploiesti au reusit sa alunge noua „talanite“, provocand o adevarata „revolutie“ in oras.

Potrivit regretatutului istoric ploiestean Paul D. Popescu, care a scris o mica istorie a prostitutiei din oras, in 1908, ispravnicatul Prahova adresa o scrisoare autoritatilor rusesti de ocupatie, in care era vorba despre o asa-zisa razmerita la Ploiesti.Probabil cineva ii informase exagerat pe rusi si scrisoarea cauta sa restabileasca adevarul.

Se spunea in corespondenta ca in primavara acelui an, un hangiu, anume Marcu, din „mahalaua Sfintilor Voievozi“, cam pe strada Stefan cel Mare de azi sau de pe cele vecine, adusese la han „femei proaste“. Patru erau de la Bucuresti si cinci de la Braila. Dupa nici doua saptamani, „atatate de una Safta, colivareasa la biserica popii Dinii“, vreo suta de muieri s-au adunat in curtea hanului incercand sa intre spre a le parui pe „stricatele alea“

Bordelurile de altadata, o afacere profitabila in perioada interbelica. O dama de companie de lux castiga si 7.500 de lei pe luna
Cele mai cunoscute bordeluri de lux erau Pelican Bar (din Piata Sfatului) si Parisien Girl, din strada Nicolae Balcescu de azi. Cei cu venituri modeste mergeau in Tiganie, pe strada Negoiu. Cele mai cautate erau „Clopotul de Aur”, de pe strada Castelului si doua bordeluri cu numele „La Sebeni”, unul in apropierea strazii 13 Decembrie de azi, al doilea pe o straduta din spatele Hidromecanicii.

Totul era bine pus la punct. Fetele avreau un registru in care erau trecute toate analizele medicale, dar si toti clientii. Pe baza acestei condici se stabilea impozitul, care era la vremea aceea 10% din venituri. Oamenii cu stare mergeau la bordeluri de lux. Elevii de liceu si barbatii cu posibilitati financiare reduse mergeau in Tiganie, pe strada Negoiu. Aglomeratia cea mai mare era in zilele de simbrie. Nevestele lautarilor se prostituau pentru a-si rotunji venitul. In timp ce barbatii lor cantau in local, femeile mergeau cu clientii in camerele din spatele localului,scrie casasfatului.ro.

Prostitutia in Sibiul interbelic: fetele au condicute si pot fi gasite pe strazile Olari, Blanari si Bumbului. Cele mai multe sunt unguroaice si castiga chiar si 2.000 de lei intr-o singura noapte
Un studiu publicat in revista Sibiul Medical in anul 1940 face o radiografie extrem de amanuntita a fenomenului prostitutiei in Sibiu, fiind facuta inclusiv evaluarea intelectuala si psihologica a prostituatelor. Pentru a le „stimula” sa renunte la un moment dat la meserie, autoritatile le obliga sa puna lunar la CEC bani din care, odata stransi, multe si-au cumparat case si s-au retras din bransa. Studiul este elaborat de doua asistente sociale, M.Teodorescu si C. Camuescu, si este intitulat „Contributiuni la problema prostitutiei in Sibiu – Aspecte sociale, ereditare si psihologice”.

 Asistentele descriu masurile luate de autoritati dupa anul 1930 cand, odata cu noua lege sanitara, bordelurile au fost desfiintate. Cum cea mai veche meserie din lume se practica in continuare, in case particulare inchiriate in centrul orasului, autoritatile, prin Serviciul Sanitar Municipal, se vad nevoite sa ia masuri.

Prostituate de lux la Hanul Rosu
A doua constructie ca vechime din Severin a avut, de-a lungul timpului, atractiile ei. Printre ele, femeile de moravuri usoare care isi ofereau serviciile bogatasilor ce se cazau in stabiliment.

Dupa schimbarea numelui, din Hanul Rosu in Hotel Central, cladirea a capatat o alta dimensiune. S-a transformat peste noapte din han negustoresc, in loc de petrecere a timpului liber pentru crema societatii. Gradina hotelului era folosita deseori pentru proiectii cinematografice, incepand cu anul 1907. De altfel, un intreprinzator severinean de la inceputul veacului, Leopold Bauch, ar fi dorit sa infiinteze un cionematograf permanent, in gradina hotelului. Proiectul nu s-a materializat, dar stabilimentul, cu locurile sale de cazare si restaurantul pretentios, a ramas un hotel de lux.

In perioada interbelica, hotelul capata o atractie speciala. Prostituatele de lux ale vremii erau din ce in ce mai prezente in zona, ajungand sa isi racoleze clientii chiar de la restaurantul sau receptia hotelului.

Obligatiile prostituatelor din Alba Iulia, in perioada interbelica: sa se inregistreze la politie si sa mearga lunar la un control medical
Alba Iulia avea in perioada interbelica stabilimente de lux pentru prostituate. Informatiile pastrate in documente de arhiva arata ca cele mai multe prostituate „oficiale“ isi faceau meseria la „Hotel Bulevard“ si „Hotel Dacia“. Majoritatea erau scolite, iar unele cunosteau chiar trei limbi straine.

Bordelurile functionau legal in Alba Iulia in perioada interbelica, mai ales dupa 1936, dar si in anii celui de-al doilea razboi mondial. Dovezi graitoare se gasesc in documentele detinute de Arhivele Nationale Albase se gasesc documente cu date si fotografii despre prostituatele care colinadu bordelurile orasului. . Femeile care practicau prostitutia erau obligate sa se inregistreze la Politie si sa mearga lunar la un control medical. Chiar daca au fost uitate de clienti, practicantele si-au asigurat intrarea in paginile de istorie.

Bordelul “Sari-Neni” oferea servicii impecabile pentru doritorii de amor
Celebrul bordel din Timisoara a fost defintat dupa al Doilea Razboi Mondial. Astazi, aici functioneaza restaurantul cu un nume predestinat: Intim. Sari-Neni este numele celui mai cunoscut bordel timisorean, de pe vremea interbelica, aflat in cartierul Elisabetin, la intersectia strazilor Romulus si Odobescu.

Proprietara acestuia, sau matroana, era Foldessy Charlotta (Sarlota). Ea se ingrijea ca cei care trec pragul bordelului sa nu duca lipsa de nimic. Restaurantul avea la intrare un felinar rosu. Sub paravanul unui restaurant cochet si intim, aici domnii gaseau tot cea ce isi doreau, astfel incat se intorceau cat de des puteau.

Aradul, unul dintre orasele cu epidemie de sifilis. Totul se intampla dupa anul 1750
La inceputul primului Razboi Mondial in municipiu Arad erau deschise mai multe locatii care functionau ca si bordeluri.Una dintre locatii este imobilul situat pe strada Florilor, la numarul 1, pentru care in anul 2012 s-a deschis o ancheta, deoarece DSP Arad platea o chirie de 2700 de euro pe luna pentru doar pentru 450 de metri patrati.

In acest bordel, dar si in multe altele se practica pe timpuri prostitutia. Acolo doamnele si domnisoarele se intalneau cu clientii. In tara noastra prima incercare de reglementare a prostitutiei s-a realizat in 1859, dupa ce cu sase ani mai devreme fusese introdusa obligativitatea „conduitei”. Matroanele bordelurilor, numite „femei pezevenghi”, isi trimiteau fetele, discret, la control medical saptamanal.

Fiica unui ministru rus practica prostitutia la Cluj, iar poze dintr-un bordel de odinioara au ajuns pe Facebook
Bordelurile au fost unele dintre cele mai frecventate localuri in perioada imperiala, cand Clujul era parte din Imperiul Austro-Ungar, dar si in perioada interbelica, cand prostitutia era legalizata.

Prostitutia era legala in perioada interbelica, iar pana in 1908 au existat foarte multe bordeluri in Cluj. „Unul dintre cele mai cunoscute era pe actuala strada Inochentie Micu Klein. Erau frecventate mai ales de catre studentime“, afirma istoricul Vasile Lechintan, citat de jurnalistii de la fostul ziar Clujeanu. Bordelurile erau pe categorii, atat de lux, pentru cei avuti, cat si pentru cei cu un buzunar mai putin plin. Acelasi Lechintan povesteste ca una dintre cele mai cunoscute prostituate din istorie a trait in perioada interbelica, la Cluj.

Cum au scapat carciumaresele Iasiului de prima reforma impotriva prostitutiei
Nicolae Voda Mavrocordat, primul domn fanariot al Moldovei, urcat pe tron la 1710, a gasit revoltatoare moravurile usoare de care dadeau dovada "bastinasii" si a decis sa inchida in beciurile Mitropoliei zeci de femei invinuite de "curvie marturisita".

Nicolae Voda Mavrocordat a fost intrigat mai ales de faptul ca tinerele moldovence erau folosite de anumiti interesati pentru a-si burdusi cat mai mult si cat mai repede pungile cu galbeni, fara sa tina cont ca metodele lor de inavutire rapida duceau, printre altele, la o degradare a moravurilor si la generalizarea depravarii.

Infuriat la culme, Voda a dat ordin sa inceteze imediat obiceiul de a pune in carciumi fete tinere si frumoase, mai mult goale decat imbracate, pentru ca barbatii, infierbantati de bautura, dar si de nurii ademenitori ai provocatoarelor crasmarite, sa comande tot mai multe ulcele cu vin sau feligene cu rachiu de tescovina.

Un amplu material pe historia.ro
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

bdquo ldquo pentru erau cele perioada interbelica bordelurile bordeluri
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1454 (s) | 24 queries | Mysql time :0.050222 (s)