News Flash:

Palatul Cnejilor de la Durau ascunde o istorie demna de legenda, plina de intrigi si de povesti captivante

3 Octombrie 2018
256 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6540 RON (0.0000)
USD: 4.1197 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Palatul Cnejilor din Durau reprezinta o ramasita a feudalismului romanesc tarziu

Daca ajungi la Durau, vei gasi acolo o ramasita a feudalismului romanesc tarziu, Palatul Cnejilor, sau mai degraba ce a mai ramas din el. Desi incarcat de istorie, locul nu te frapeaza prin spectaculozitate: o parcare stamta si un turn in paragina.

Povestea lui este una demna de legenda, plina de intrigi si de istorii captivante. Pe vremuri aici se aflau ruinele manastirii Pionul, asezata pe locul unui schit mai vechi si ridicata de Gheorghe Hatmanul, pe la 1640.

Datorita puternicei influente a fratelui sau, voievodul Vasile Lupu, schitul cel vechi a dobandit mosii numeroase, intarite si intregite pe tot parcursul secolului al XVIII-lea. Pamantul dobandit astfel, prin vointa domneasca, a dus la inevitabile conflicte, in cazul acesta purtate cu vestitii boieri Cantacuzini. Dupa obtinerea titlului de cneaz in Rusia de catre Matei Cantacuzino, fiii sai au revenit in tara, intensificandu-si atacurile juridice impotriva Manastirii Pionul. In ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costache manastirea isi pierde cea mai mare parte din mosii, iar in 1840 calugarii sunt nevoiti sa se retraga la o bisericuta de lemn, Schitisor, aflata la departare de vreo 2 km.

Obtinand dreptul de proprietate in 1839, Cantacuzinii transforma asezarea manastireasca in curte boiereasca fortificata, modificand chiliile, construind anexe, intarind zidul de incinta. Astfel s-a nascut Palatul Cnejilor, in fapt o locuinta boiereasca aflata la limita intre conac si palat, cladita dupa toate regulile feudale.

Perioada de stralucire a Palatului Cantacuzin de la Schit a durat intre anii 1840-1852 cand a fost vizitat de Wilhelm von Kotzebue, Alexandre Dumas, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi si Alecu Russo. Cheltuind peste masura pentru a mentine un fast nobiliar cu care au fost invatati, Cantacuzinii raman datori si isi pierd toate proprietatile. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica le-a scos mosiile la licitatie. Mosia Hangu, unde se afla Palatul Cnejilor, a fost cumparata in anul 1852 de Smaranda Sturza pentru suma de 142.000 galbeni austrieci si olandezi.

Totusi, cei trei frati Cantacuzino s-au inchis in incinta palatului, refuzand sa-l predea noilor stapani si incercand sa ridice in sprijinul lor cetele de tarani inarmati. Ei trec printr-o rezistenta indarjita. Zidurile exterioare ale complexului au fost incendiate cu calti si smoala. Unul dintre frati se sinucide, iar ceilalti doi au fost arestati dupa cateva zile si dusi la Iasi, de unde au fost deportati in Rusia. Membrii familiei Sturza nu au locuit in castel, lasandu-l in parasire.

Parasit de calugari, fostul schit a ajuns in uitare in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Dupa acel moment, Palatul Cnejilor a inceput sa se ruineze. Biserica a fost insa utilizata ca biserica de mir de catre localnicii satului Ceahlau. Ansamblul fostului schit Hangu a fost declarat monument istoric in anul 1955.

In prezent, din Schitul Hangu nu au mai ramas decat biserica si ruine de ziduri si turnuri. Palatul Cnejilor se afla in proprietatea Primariei comunei Ceahlau, care nu are bani sa-l intretina. Familia Sturdza nu a revendicat aceasta cladire.

Ca urmare a lipsei de interes, zidurile de incinta si turnurile s-au surpat pe mai multe portiuni, iar in incinta celor doua turnuri ramase inca in picioare au inceput sa creasca mesteceni. Una dintre gospodariile aflate in vecinatate s-a extins pe terenul fostului schit, amenajand acolo cotete. Materialele de constructii de la praznicarul aflat in afara incintei au fost depozitate in apropiere de biserica, apasand asupra terenului pe care se afla beciurile. Toate initiativele s-au limitat pana in prezent doar la declaratii publice si idei de proiect. Specialistii de la Complexul Muzeal Neamt au estimat ca acest proiect de restaurare ar costa 2,5 milioane euro.

Legendele tesute in jurul Palatului Cnejilor

In jurul schitului si a palatului s-au tesut mai multe legende. Una dintre ele spune ca atunci cand s-au construit zidurile de incinta, unul dintre boierii din familia Cantacuzino a pus sa fie masurata cu o sfoara umbra catorva lucratori robi si a asezat apoi sfoara in fundatia zidurilor. Robii si-au pierdut viata la apusul soarelui.

Alta legenda este si mai ciudata si se pare ca este una destul de veche pentru ca romanul lui Alexandre Dumas, "Strigoiul Carpatilor", a carui actiune se desfasoara chiar in jurul turnului patrat al acestui ansamblu monumental, pare inspirat din ea. Se zice ca Budu, unul dintre capitanii lui Alexandru cel Bun (1400-1432), a murit intr-o lupta si a fost chemat de iubita sa cu ajutorul unei vrajitoare. El a venit calare pe un cal inaripat, sub forma de strigoi, si a fost surprins deasupra Ceahlaului de primul cantat al cocosului si transformat in stanca. Legenda spune ca in noptile cu luna plina cand umbra stancii lui Budu de pe Ceahlau se lasa deasupra Palatului Cnejilor cel care este surprins intre zidurile palatului este transformat in strigoi.

Misterul comorilor ascunse apare si in realatarile despre Palatul Cnejilor. Batranii afirma ca uneori noaptea se vedeau focuri albastre palpaind deasupra unor pretinse comori ascunse sau umbre care intrau in hrubele adanci, scotand sunete sinistre. Acele flacari albastre ar arde la fiecare sapte ani deasupra comorilor aparate de blesteme.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Palatul Cnejilor a fost sursa de inspiratie pentru Alexandre Dumas cand a scris romanul Strigoiul Carpatilor
durau palatul cnejilor legenda alexandre dumas strigoiul carpatilor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1049 (s) | 35 queries | Mysql time :0.022125 (s)