News Flash:

Lectia Islandei: cum sa scoti o tara din criza economica fara sa platesti pentru datoriile altora

13 Ianuarie 2015
547 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6559 RON (0.0000)
USD: 3.9517 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Lectia Islandei cum sa scoti o tara din criza economica fara sa platesti pentru datoriile altora
Cinci ani de regim neo-liberal au transformat Islanda, o tara de 320.000 de locuitori fara armata, intr-una din cele mai bogate state din lume. In 2003, toate bancile tarii au fost privatizate, intr-un efort de a atrage investitori straini. Insa, pe masura ce investitiile cresteau, la fel a facut-o si datoria nationala, iar in 2008 Islanda a fost nevoita sa-si declare falimentul.

In 2003, datoria Islandei era de 200 de ori mai mare ca Produsul Intern Brut, iar in 2007 de 900 de ori mai mare. Criza economica a fost ultima lovitura pentru aceasta tara, la sfarsitul anului 2008, Islanda declarandu-si falimentul, noteaza jurnalista Deena Stryker pentru sacsis.org.

Trei banci principale din Islanda, Landbanki, Kapthing si Glitnir, au sfarsit prin a fi nationalizate, in timp ce moneda nationala, coroana, a pierdut 85% din valoarea ei in fata euro. Contrar la ceea ce se astepta, criza i-a facut pe islandezi sa-si recastige suveranitatea, printr-o participare directa la procesul democratic, la elaborarea unei noi Constitutii. Insa totul dupa suferinte indelungate.

Pacalelile politicienilor
Geir Haarde, prim-ministrul coalitiei de guvernare social-democrate, a negociat un imprumut de 2.100.000 de euro, suma la care statele nordice au mai adaugat alte 2.500.000 de euro. Insa comunitatea financiara straina a presat Islanda sa impuna masuri drastice. Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana (UE) au vrut sa preia datoria Islandei, sustinand ca acesta este singurul mod prin care tara poate plati datoriile catre Olanda si Marea Britanie.

Revoltele s-au intensificat in regiune, fortand guvernul sa demisioneze. S-au tinut alegeri anticipate in aprilie 2009, in urma carora s-a format o coalitie de stanga care in campania electorala a condamnat precedentul sistem economic neo-liberal, dar imediat a fost de acord sa plateasca un total de 3.500.000 de euro. Adica, fiecare cetatean islandez trebuia sa plateasca 100 de euro pe luna, timp de 15 ani, cu o dobanda de 5,5%, pentru a reusi sa achite o datorie angajata de partidele politice. Aceasta a fost picatura care a umplut paharul.

Liderii au inceput sa tina partea cetatenilor, in ciuda amenintarilor internationale
Insa, ce s-a intamplat dupa a fost cu adevarat extraordinar. Ideea ca cetatenii trebuie sa plateasca pentru greselile unui monopol financiar, ca o intreaga natiune trebuie sa fie taxata pentru datoriile private a transformat relatia dintre locuitori si institutiile politice si, intr-un final, a condus la faptul ca liderii au inceput sa tina partea locuitorilor. Seful statului, Ragnar Grimsson, a refuzat sa ratifice legea care i-ar fi facut pe cetateni responsabili pentru datoriile bancilor si a acceptat solicitarea pentru un referendum.

Comunitatea internationala a intensificat presiunile asupra Islandei. Marea Britanie si Olanda au amenintat cu represalii dure care ar izola tara. In timp ce islandezii ieseau la vot, bancherii au amenintat sa blocheze orice ajutor din partea FMI. Guvernul britanic a amenintat sa inghete economiile si conturile tarii. „Ni s-a spus ca daca refuzam conditiile comunitatii internationale, vom deveni un fel de Cuba din nord. Dar daca le acceptam, am fi devenit Haiti din Nord“, declara Grimsson.

Acuzatii penale impotriva bancherilor responsabili de criza
La referendumul din martie 2010, 93% au votat impotriva returnarii datoriei. FMI a inghetat instantaneu imprumutul. Insa „revolutia“ nu a putut fi intimidata. Cu ajutorul cetatenilor furiosi, guvernul a lansat procese civile si penale impotriva celor responsabili de criza financiara. Interpolul a emis mandate internationale de arestare pentru fostul presedinte al Kapthing, Sigurdur Einarsson, dar si pentru alti bancheri implicati in prabusirea economica ce fugisera din tara.

Islanda nu s-a oprit aici: s-a decis sa se elaboreze o noua constitutie care ar elibera tara de puterea financiara internationala exagerata si de banii virtuali. Pentru a scrie o noua constitutie, cetatenii au ales 25 de locuitori dintre 522 de adulti ce nu faceau parte din niciun partid politic, dar recomandati de cel putin 30 de alti cetateni. Acest document nu a fost rezultatul muncii politicienilor, ci a fost scris pe internet. Intalnirile dintre cei 25 de membri ai comisiei erau difuzate in mediul online, iar cetatenii puteau trimite comentarii si sugestii, fiind martori in timp ce Constitutia prindea forma.

Ar trebui sa invatam lectia Islandei: cum sa refuzi sa te supui intereselor straine, un lucru pe care micul stat l-a strigat din toti plamanii, conchide Deena Stryker pentru sacsis.org.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

pentru fost islanda tara euro insa criza islandei timp amenintat cetatenii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1510 (s) | 24 queries | Mysql time :0.047999 (s)