News Flash:

"Folosim doar 10% din creier" si alte mituri despre mintea umana!

27 Noiembrie 2013
1334 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6483 RON (-0.0086)
USD: 4.0737 RON (-0.0152)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Folosim doar 10 din creier si alte mituri despre mintea umana
Continand aproximativ 100 de miliarde de neuroni, creierul este cea mai complexa structura a corpului uman. Fiecare neuron poate crea minim 1.000 de legaturi, astfel ca intr-un creier pot exista 100.000.000.000.000 de conexiuni neuronale. De asemenea, neuronii din creier pot transmite in fiecare secunda pana la 1.000 de semnale electrice, viteza cu care aceste impulsuri se deplaseaza fiind uneori de 400 de kilometri pe ora.

 De la gandit, vorbit si iubit pana la respirat, cantat sau alergat, fiecare actiune pe care o intreprindem se datoreaza acestor celule nervoase interconectate. Creierul este activ in permanenta, chiar si atunci cand dormim. De aceea, aproximativ 20% din energia pe care o obtinem din hrana este folosita de creier, organul care este cel mai mare consumator de resurse, in ciuda faptului ca reprezinta doar 2% din greutatea totala a corpului nostru.

Misterele creierului uman au fascinat omenirea inca din primii ani ai civilizatiei umane. Prima mentiune in scris a acestui organ dateaza de acum 6.000 de ani, regasindu-se intr-un text in care un autor necunoscut din Sumeria a descris efectele euforice ale macului.

Miturile despre creier dainuiesc de mii de ani

Dificultatea studierii acestui organ misterios a facut ca, de-a lungul timpului, creierul sa devina obiectul multor mituri si credinte false. Spre exemplu, egiptenii credeau ca mintea se afla in inima unui om, considerand creierul un organ neimportant. In timpul procesului de mumificare, creierul era eliminat pur si simplu, in timp ce alte organe erau pastrate cu grija si imbalsamate.

Dovezile istorice arata ca Alcmeon din Crotone, care a trait in jurul anului 500 i.e.n., a fost primul om care a realizat, in urma a numeroase disectii, ca gandurile, senzatiile si inteligenta rezida in creier si nu in inima, asa cum se credea la acea vreme. Aristotel, care a trait in secolul al IV-lea i.e.n., continua sa sustina ca inima este organul gandirii, creierul fiind doar un mecanism ce raceste inima. Acest mit a persistat pana in secolul al II-lea e.n., atunci cand Galen, un medic roman ce avea ca pacienti numerosi gladiatori, a observat ca acestia isi pierdeau facultatile mintale atunci cand sufereau lovituri in zona capului.

Galen credea ca in creier se gasesc patru umori (sangele, flegma, bila neagra si bila galbena) al caror echilibru reprezenta cheia spre o viata sanatoasa. Galen a inteles rolul esential al creierului in ceea ce priveste memoria, emotia si simturile, chiar daca il atribuia inexistentelor umori.

Ideile lui Galen au dainuit mai bine de un mileniu, sustinute si de faptul ca in Evul Mediu autoritatile bisericesti au interzis efectuarea disectiilor pe cadavre omenesti. De aceea, de multe ori medicii apelau la remedii bizare precum trepanatia pentru a elimina „piatra nebuniei” din craniul pacientului tratat.

 Misterele creierului au inceput sa fie elucidate abia incepand cu secolul al XVII-lea, pe masura ce oamenii de stiinta au inteles, studiind pacientii cu probleme mentale, ca diferitele parti ale creierului joaca roluri distincte. Cu timpul, creierul a inceput sa fie studiat in cadrul mai multor ramuri ale medicinei si stiintei, insa, in ciuda progresului extraordinar, numeroase mituri exista si in ziua de azi.

Folosim doar 10% din creier?

Unul dintre cele mai raspandite mituri despre creierul uman este acela ca oamenii il folosesc doar in proportie de 5%-10%.

Studiile istorice arata ca acest mit a fost conceput la sfarsitul secolului al XIX-lea, afirmatia fiind folosita in diferite brosuri si reclame ce promiteau potentialilor clienti sansa de a folosi partile neaccesate ale creierului, devenind astfel mai inteligenti si mai intelepti. Un alt moment cheie in raspandirea acestei credinte false despre creier ii este atribuit lui Albert Einstein. Legenda spune ca un jurnalist l-ar fi intrebat pe omul de stiinta care este secretul inteligentei sale, iar acesta i-ar fi spus ca oamenii isi folosesc doar o mica parte din potentialul creierului lor, pe cand el foloseste ceva mai mult. Chiar daca arhivele nu confirma ca acest interviu ar fi avut loc vreodata, legenda sa a permis raspandirea mitului.

Ulterior, aceasta legenda a fost folosita de autorii de carti de dezvoltare personala, acestia promitand potentialilor clienti dezvaluirea unor secrete care sa le permita sa foloseasca o parte mai mare din creier. De asemenea, legenda a fost preluata si de magicieni pentru a explica presupusele lor puteri paranormale.

Succesul acestui mit se datoreaza partial dorintei oamenilor de a depasi limitele inerente corpului uman. De aceea, el a fost folosit in numeroase campanii publicitare ce au contribuit la randul lor la raspandirea acestui neadevar. Nici realizatorii de filme de la Hollywood nu s-au sfiit sa apeleze la aceasta legenda, ea stand la baza thrillerului Limitless, in care un medicament-minune permite protagonistului sa-si foloseasca 100% din creier si sa beneficieze de capacitati de concentrare si memorie iesite din comun.

In ciuda raspandirii mitului, cercetatorii au explicat de cateva decenii ca este improbabil sa fie adevarat: tinand cont de faptul ca 20% din energia corpului este consumata de creier, e greu de crezut ca folosim doar 10% din capacitatile sale. Selectia naturala ar fi dus la disparitia fiintelor care consuma energie ineficient, pentru a alimenta tesuturi inactive.

Mai mult, cercetarile efectuate asupra persoanelor care au suferit vatamari ale creierului (veterani de razboi si persoane cu afectiuni mentale) au aratat ca abilitatile si comportamentul acestora sunt puternic influentate de traumele suferite, indiferent de zonele afectate din creier.

Progresul stiintific realizat in domeniul imagisticii cerebrale a eliminat in totalitate posibilitatea ca acest mit sa fie adevarat. Folosind aparate de imagistica prin rezonanta magnetica functionala (fMRI), cercetatorii au putut observa ca oamenii folosesc mai mult de 10% din creier chiar si atunci cand fac gesturi banale precum strangerea degetelor in pumn. „Imagistica functionala ne-a aratat ca exista foarte putine elemente ale creierului care sa nu fie activate la un moment dat”, explica profesorul Sophie Scott de la Institutul de Stiinte Cognitive din cadrul University College London. Chiar daca nu folosim toate partile creierului simultan, imagistica cerebrala a aratat ca, de-a lungul unei perioade de 24 de ore, oamenii activeaza toate zonele creierului.

O afirmatie mai apropiata de adevar, spun specialistii, este aceea ca intelegem doar 10% din modul in care functioneaza creierul.

Ne face mai inteligenti muzica lui Mozart?

Un alt mit referitor la creierul uman este acela ca muzica lui Mozart contribuie la dezvoltarea cognitiva a bebelusilor, facandu-i mai inteligenti decat ar fi fost in mod normal. Aceasta legenda a ajutat la dezvoltarea unei companii americane, Baby Einstein, ce a obtinut profituri de milioane de dolari din vanzarea de pachete speciale de carti si CD-uri destinate parintilor care isi doresc copii mai isteti.

Acest mit isi are originile intr-un studiu efectuat in anii ‘50 de un specialist ORL, conform caruia pacientii cu probleme de auz si de vorbire prezinta imbunatatiri semnificative ale sanatatii atunci cand asculta muzica lui Mozart. Apoi, un studiu realizat in anii ‘90 pe un grup de studenti americani a sugerat ca persoanele care au ascultat 10 minute muzica lui Mozart inainte de un test IQ prezentau rezultate imbunatatite, obtinand, in medie, 8 puncte in plus.

In scurt timp, mesajul a fost raspandit cu ajutorul mass-media inainte ca alte studii sa poata infirma sau confirma descoperirea. Cercetarile ulterioare au relevat ca, atunci cand oamenii asculta orice tip de muzica ritmata inainte de un test de gandire, sunt mai operativi si mai entuziasmati, ceea ce creeaza conditiile pentru un rezultat mai bun. Aceste studii nu au fost popularizate, astfel ca mitul muzicii lui Mozart a continuat sa se raspandeasca, aducand un profit semnificativ companiilor care au stiut sa speculeze legenda.

Cercetatorii afirma ca parintii ar face mai bine daca ar cheltui acesti bani pentru a-i asigura copilului sansa sa invete sa cante la un instrument muzical, deoarece exista numeroase dovezi care arata ca acest lucru imbunatateste, intr-adevar, concentrarea, increderea in sine si capacitatile de coordonare.

Lupta dintre cele doua emisfere - creativitate versus logica

Creierul este impartit in doua emisfere ce functioneaza diferit. Spre exemplu, emisfera stanga domina atunci cand este vorba de procesarea limbajului, pe cand cea dreapta este mult mai implicata in procesarea emotiilor. De multe ori, insa, aceste diferente dintre cele doua emisfere sunt exagerate, astfel ca in ultimii ani s-a raspandit ideea ca persoanele mai creative si mai intuitive isi folosesc mai mult partea dreapta a creierului, pe cand cele mai logice si mai aplecate spre rationalitate se bazeaza mai mult pe emisfera stanga. De multe ori, cei ce raspandesc acest mit afirma ca oamenii ar deveni mai intelepti daca ar invata sa foloseasca la maximum potentialul ambelor emisfere. Cultura populara a ajutat, la fel ca in cazul celorlalte legende despre creier, la popularizarea acestei credinte, asa cum se poate observa si in reclama de mai jos.

 Oamenii de stiinta afirma ca mitul acesta este departe de adevar. Oamenii difera, intr-adevar, in ceea ce priveste capacitatile cognitive, insa acest lucru nu inseamna ca isi folosesc o parte de creier „mai mult” decat pe cealalta. Cele doua emisfere comunica prin formatiunea corpus callosum, fiind vorba despre o complementaritate in functionarea lor, nu de o concurenta.

In ciuda faptului ca exista o lateralizare a functiilor in cele doua emisfere, cercetatorii subliniaza ca exista mult mai multe asemanari decat diferente intre acestea. De asemenea, pentru ca un om sa-si piarda pe deplin anumite facultati mintale, dovezile medicale arata ca este necesara vatamarea zonei responsabile in ambele emisfere.

 In ultimele doua decenii s-a observat o folosire tot mai intensa a aparatelor specializate in imagistica prin rezonanta magnetica functionala (fMRI). Spre deosebire de electroencefalografie (EEG), prin care cercetatorii pot detecta activitatea electrica de la suprafata creierului, tehnologia fMRI permite studierea zonelor de profunzime ale creierului.

Acest progres tehnologic a permis oamenilor de stiinta sa afle numeroase aspecte nestiute despre creierul uman, precum faptul ca acesta prezinta o compartimentare foarte detaliata. Spre exemplu, exista regiuni specifice pentru perceperea chipurilor sau pentru deciziile ce tin de responsabilitatea morala. De asemenea, tehnologia a permis cercetatorilor sa realizeze ca este posibila comunicarea cu pacientii aflati in stare vegetativa prin monitorizarea activitatii lor cerebrale.

Cu toate acestea, tehnologia nu este perfecta, specialistii recunoscand ca ea nu permite masurarea in mod direct a activitatii neuronale. De aceea, oamenii de stiinta sunt convinsi ca urmatoarele decenii vor aduce clarificari pentru multe alte aspecte inca neintelese ale celui mai complex organ uman.

Asadar, cele doua emisfere prezinta diferente, insa conceptul de „emisfera dominanta” ce poate explica personalitatea unui om nu este decat un mit rezultat dintr-o simplificare.

Ce mistere urmeaza sa mai fie elucidate?

 In ultimele doua decenii s-a observat o folosire tot mai intensa a aparatelor specializate in imagistica prin rezonanta magnetica functionala (fMRI). Spre deosebire de electroencefalografie (EEG), prin care cercetatorii pot detecta activitatea electrica de la suprafata creierului, tehnologia fMRI permite studierea zonelor de profunzime ale creierului.

Acest progres tehnologic a permis oamenilor de stiinta sa afle numeroase aspecte nestiute despre creierul uman, precum faptul ca acesta prezinta o compartimentare foarte detaliata. Spre exemplu, exista regiuni specifice pentru perceperea chipurilor sau pentru deciziile ce tin de responsabilitatea morala. De asemenea, tehnologia a permis cercetatorilor sa realizeze ca este posibila comunicarea cu pacientii aflati in stare vegetativa prin monitorizarea activitatii lor cerebrale.

Cu toate acestea, tehnologia nu este perfecta, specialistii recunoscand ca ea nu permite masurarea in mod direct a activitatii neuronale. De aceea, oamenii de stiinta sunt convinsi ca urmatoarele decenii vor aduce clarificari pentru multe alte aspecte inca neintelese ale celui mai complex organ uman.



sursa:descopera.ro
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

„Folosim doar 10% din creier” si alte mituri despre mintea umana
creier creierului creierul pentru oamenii acest cand uman doua emisfere
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1122 (s) | 27 queries | Mysql time :0.014352 (s)