News Flash:

De ce pling oamenii?

25 Martie 2014
1052 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6686 RON (-0.0009)
USD: 4.0026 RON (-0.0492)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
De ce pling oamenii
Multe animale pling atunci cind simt durerea, dar dintre toate speciile, oamenii par a fi singurele vietuitoare care varsa lacrimi din motive emotionale. Daca plinsul emotional este cu adevarat un fenomen intilnit doar la oameni, atunci acest comportament ar trebui sa ne aduca un avantaj evolutiv. Dar oare care sa fie acela? Poate plinsul sa ne ajute sa ne eliberam de stres? Devenim mai sanatosi daca plingem? De ce plingem atit de mult in copilarie sau de ce o facem atit de rar la maturitate? Iata o parte dintre intrebarile pe care toata lumea si le pune si la care cercetatorii inca se straduiesc sa le gaseasca raspunsuri. 
 
Chiar si astazi, unele dintre teoriile produse in Antichitate, precum acelea care sustin ca plinsul ne ajuta sa ne eliberam de stres, inca mai sunt considerate valabile. De exemplu, William H. Frey II, biochimist la Universitatea din Minnesota, considera ca oamenii se simt mai bine dupa ce pling deoarece prin acest proces ar fi eliminati hormonii asociati stresului. 
 
Aceasta teorie este oarecum asociata cu cea a efectului de catharsis, idee favorizata de Freud si de amicul lui, Josef Breuer. Cei doi considerau ca lacrimile duc la diminuarea excesului de energie emotionala, restabilind homeostazia. 
 
In ciuda acestor teorii, exista putine dovezi care ar putea sustine efectul cathartic al plinsului. De fapt, cercetarile au aratat ca, mai curind plinsul creste excitarea, tensiunea si determina aparitia efectelor negative.
 
Si atunci, daca plinsul nu este benefic din punct de vedere fizic, care este scopul lui? Interpretarile sociologice recurente sublinieaza valoarea comunicativa a plinsului. Varsarea lacrimilor atrage atentia celorlalti ca ceva nu este in regula cu persoana in cauza. Lacrimile formeaza un raspuns emotional in care observatorul nu numai ca incepe sa simta empatie, dar si actioneaza ca un instrument ce poate fi manipulat. 
 
Mai multe studii au demonstrat ca femeile pling mai mult ca barbatii (femeile au tendinta de a plinge, in medie, de 5,3 ori pe luna, comparativ cu 1,4, media intilnita la barbati), dar aceasta diferenta nu se inregistreaza decit dupa pubertate. 
 
La copii, plinsul a fost numit „cordonul ombilical acustic”, deoarece determina o imediata actiune din partea mamei. 
 
In acest sens, in teoriile psihanalitice ale lui John Bowlby regasim ca el considera plinsul ca parte a atasamentului, lacrimile fiind semnalul care atentioneaza despartirea de parinti si mai ales de mama. 
 
Studiile in care s-au folosit tehnici de imagistica au demonstrat ca plinsul copilului activeaza anumite zone din creierul mamei, arii pe care niciun alt sunet nu le poate activa. Tocmai de aceea, tipatul bebelusului o determina pe mama sa il ridice din patut si sa il calmeze.
 
In anii 1950, Paul MacLean a pus aceasta teorie intr-o perspectiva evolutionista. Ca biolog, Mclean a vazut comportamentele animalelor drept adaptari evolutive ale creierului. Ideea esentiala a lui a fost aceea ca „istoria evolutiei sistemului limbic este istoria evolutiei mamiferelor, in timp ce istoria evolutiei mamiferelor este istoria evolutiei familiei”. 
 
O reptila care iese din ou nu poate plinge dupa mama sa fiindca acest comportament l-ar expune pradatorilor.  Prin contrast, un pui de mamifer plinge pentru a i primi siguranta din partea mamei. Daca puiul de mamifer nu plinge, atunci el nu va supravietui. 
 
O idee asemanatoare este sustinuta si de Kotter care vede plinsul ca un mijloc de creare a legaturilor dintre indivizi, nu doar intre copii, ci si intre adulti, fiind de asemenea un mod important prin care se poate cere ajutor. 
 
Alte explicatii legate de plins penduleaza intre argumente sociologice si biologice.
 
Darwin nota ca cele mai expresive miscari din timpul plinsului duc la cresterea presiunii in zona pieptului si a abdomenului, lucru care face ca tensiune sangvina din zona ochilor sa se ridice. Pentru a preveni deteriorarea ochilor, muschii din jurul lor se contracta, iar ca raspuns la acest fenomen, glandele lacrimale sunt activate pentru a proteja ochiul. Darwin considera ca aceste contractii protectoare „sunt elemente fundamentale care participa la formarea unora dintre cele mai importante expresii”.
 
Incercind sa inteleaga mai bine acest fenomen, antropologul Ashley Montague a ajuns la concluzia ca plinsul a aparut la oameni din cauza perioadei postnatale prelungite. Potrivit lui, plinsul apara copilul gratie caracteristicilor antivirale si antibacteriene ale lacrimilor. Astfel, cu cit copilul plinge mai mult, cu atit el este mai sanatos. Desigur, astazi, exista nenumarate cercetari care contrazic aceasta afirmatie, unele dintre ele sugerind chiar ca bebelusii plingaciosi ar fi predispusi la ADHD.
 
Plinsul ca raspuns emotional este evocat in diverse scene. Unii oameni pling si la cea mai neinsemnata chestiune, in timp ce pentru altii este nevoie de acumularea multor emotii inainte ca vreo lacrima sa curga. 
 
Puterea empatiei este incomensurabila si este fundamentala pentru mai toate actiunile pe care le intreprindem, de la realizarea relatiilor apropiate, pina la supravietuirea in societati complexe. 
 
Fotbalistul german Manuel Neuer plange in timpul unei conferinte
Jesse Bering, director in cadrul Institute of Cognition and Culture de la Universitatea din Belfast sustine ca oamenii s-au dezvoltat datorita empatiei care i-a ajutat sa formeze comunitati puternice ce le-au putut asigura sustinere si protectie. in aceste comunitati, lacrimile puteau avea si ele destul de multa putere. Ele nu semnalau doar vulnerabilitate, ci erau, cel mai probabil, un mod de a mentine legatura sociala. Este posibil ca cei care plingeau cel mai mult sa fi fost si cei care supravietuiau indiferent de situatie. 
 
„Plinsul evoca compasiune si vinovatie si prin urmare el ar putea fi considerat un mecanism de salvare a relatiilor aflate in pericol”, a explicat Bering. 
 
O concluzie similara o are si un studiu din 2009, realizat de cercetatorii de la Universitatea din Tel Aviv care sustin ca lacrimile pot fi utilizate ca mijloc prin care indivizii sa demonstreze ca „au lasat garda jos” si ca nu au un comportament violent – o strategie care trezeste emotii la cei din jur. Autorii studiului spun ca plinsul ar fi evoluat ca o metoda prin care ne putem cere iertare sau putem cistiga simpatia altora, apelind la empatie. 
 
Oren Hasson, autorul studiului sustine ca din cauza faptului ca lacrimile incetoseaza vederea, ele pot fi considerate un semnal biologic care indica intentii non-agresive.
 
De fapt, importanta lacrimilor este esentiala in aparitia empatiei. intr-un studiu realizat de Robert R. Provine, de la University of Maryland Baltimore County, 80 de voluntari au fost rugati sa priveasca imagini in care erau prezentati oameni ce expuneau diferite sentimente. Jumatate dintre participanti au primit imagini cu oameni carora le curgeau lacrimi, in timp ce cealalta jumatate a primit aceleasi imagini doar ca lacrimile lor fusesera sterse cu ajutorul unui program de editare. 
 
Chiar daca acest fenomen a fost si este indelung studiat, domeniul se afla abia in stare incipienta. Astazi, multi dintre oamenii de stiinta cred ca lacrimile sunt declansate de nervii din sistemul limbic, care ajung din trunchiul cerebral in glandele lacrimale. Cu toate acestea, in ciuda tehnologiei disponibile, care permite monitorizarea creierelor, cercertatorii nu au reusit, inca, sa descopere cum functioneaza acest proces si cum a aparut el.  
 
sursa: descopera.ro

nbsp plinsul acest dintre lacrimile prin bdquo daca fost oameni pentru
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0930 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013448 (s)