News Flash:

Cum putem lupta impotriva STRESULUI?

23 Noiembrie 2012
534 Vizualizari | 0 Comentarii
Consecintele stresului si tehnici pentru combaterea acestuia
Stresul cauzeaza anxietate, depresie, insomnie, ostilitate, oboseala cronica, retragere, pierderea motivatiei. Fiecare dintre acestea determina sensibilizarea persoanei in fata oricarei situatii solicitante. Adesea, oamenii stresati aleg sa se retraga. In cazul medicilor, si al psihologilor multi se refugiaza in munca lor, in studiu si evita viata sociala. Insa aceasta izolare le agraveaza starea. Interesul social este un factor important in evitarea sau combaterea stresului. Cu cat oamenii se simt mai conectati la ceilalti, cu atat simt mai mult ca au contributia lor in societate, simt ca sunt sprijiniti, ca apartin, sunt mai putin vulnerabili la raspunsul in fata stresului. Astfel descris, interesul social este mai mult decat grija oferita de medicul de familie pacientilor.



In fata acestor stresori, medicii si psihologii  pot sa se confrunte cu simptomele enumerate mai sus si treptat sa dezvolte si anumite adictii. Acestea pot fi fata de zahar, cofeina, nicotina sau alcool. De cele mai multe ori adictiile sunt combinate. In cazul celor ce ajung sa sufere de stres cronic se remarca o crestere a consumului de cafea si tigari, mancatul compulsiv insotit de dureri de spate, oboseala, senzatia de picioare reci, tensiunea premenstruala (in cazul femeilor), durerile de cap.



De la stres la burnout.

Agentia Europeana pentru Securitatea si Sanatatea Muncii estimeaza ca o treime dintre medici sufera de burnout, si o patrime dintre psihologi sufera de burnout ,iar 10% dintre ei ajung sa aiba deteriorari grave ale starii de sanatate, cum ar fi depresia severa sau alte tulburari psihiatrice, boli degenerative, abuzul de alcool sau droguri.Termenul de burnout (a arde complet) denumeste sindromul stresului cronic la locul de munca. Este descris ca un proces ce se dezvolta lent, fara simptome si care duce la epuizare emotionala si retragere sociala. Este o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea pe termen lung in situatii solicitante emotional. O prezentare mai tehnica a sindromului burnout a fost facuta de Maslach si Jackson (1986): "un sindrom ce are 3 dimensiuni:  

a) depersonalizarea - persoana se distanteaza de ceilalti, pe care incepe sa-i vada impersonal;

b) reducerea realizarilor personale;

c) epuizare emotionala - persoana se simte golita de resurse emotionale personale si devine foarte vulnerabila la stresori. Starea de burnout este cauzata de expunerea la stresul profesional si adesea este insotita de depresie.



Antrenament impotriva stresului.

Stresul la locul de munca este cauzat de mediul organizational: conditii de munca, program, sefi . Cum adesea este mai greu sa se realizeze schimbari in aceste directii, cel mai eficient este "antrenamentul" pentru a face fata situatiilor. Iar primul pas este stabilirea focusului pe rezolvarea problemei si nu pe starea emotionala, pe probleme ce tin mai mult de status sau ego.



Ce poate face un psihoterapeut pentru un client ce sufera de stres cronic:

1. Sa inteleaga bine caracteristicile muncii clientului sau si sa gaseasca cele mai bune solutii pentru a-i creste stima de sine;

2 Sa-l ajute pe client sa-si reevalueze credintele gresite legate de stresorii de la locul de munca;

3. Sa-l ajute pe client sa-si foloseasca puterea de control pe care o are fata de stresori. Adesea, clientii pun accent pe faptul ca se simt neajutorati si nu observa ca au si alte variante la dispozitie;

4. Incurajarea clientilor sa-si ia pauze, vacante scurte, care pot fi mai eficiente in fata stresului decat o vacanta lunga;

5. Jocul de rol, pentru a putea lucra pe o situatie concreta de stres profesional;

6. Incurajarea clientilor sa faca sport si sa elimine obiceiurile distructive;

7. Accentuarea importantei activitatilor recreative;

8. Sa inceapa si un program psihologic autoadministrat (relaxare progresiva, respiratie controlata, meditatie, autosugestie, autohipnoza).



In iunie 1983, revista americana Times scria despre stres ca fiind epidemia anilor '80. Atunci, 55% dintre subiectii unui sondaj acuzasera ca sufera de stres puternic. 13 ani mai tarziu, procentul ajunsese la 75%, iar un sondaj american recent indica faptul ca 89 % din intervievati s-au confruntat macar o data cu o situatie stresanta. Astfel, devine tot mai greu de stabilit cine nu este afectat de stres. Sunt insa importante efectele stresului, iar in aprilie 2006, The Chartered Management Institute din Londra a publicat rezultatele unui astfel de studiu, realizat pe 1.541 subiecti.



    43% au recunoscut ca se enerveaza si reactioneaza fata de ceilalti prea usor

    31% au spus ca pierderea simtului umorului a dus la o presiune mai mare a muncii

    55% s-au plans de tensiuni musculare si dureri fizice

    44% au frecvent dureri de cap

    55% sunt in mod constant obositi la munca

    57% sufera de insomnie In fata unor astfel de simptome, participantii la studiu au recunoscut ca le e greu sa ia decizii si prefera, in general, sa se izoleze de oameni.



Indiferent de agentii stresori care ne inconjoara si de scala pe care se afla....organismul emite semnale de alarma pe care noi, medici, psihologi, sau oameni cu diverse meserii, le resimtim in timp util..Depinde de fiecare dintre noi CUM manageriem situatiile stresante ca sa nu ajunga la un nivel la care sa fim scosi din circuitul functional al cotidianului.





sursa:topexperti.ro

nbsp fata stres burnout dintre munca stresului pentru sufera sunt adesea
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0777 (s) | 37 queries | Mysql time :0.019435 (s)