News Flash:

Care este adevarul despre "Tatal Nostru" in limba "celta"

3 Martie 2015
930 Vizualizari | 0 Comentarii
Care este adevarul despre Tatal Nostru in limba celta
Articolul ”Tatal Nostru in limba celta, asemanare izbitoare cu limba romana” a provocat comentarii si controverse pe Internet, existand opinii conform carora totul nu este decat o inselatorie grosolana sau o tentativa de manipulare. Descoperirea de catre Hasdeu, la finele sec. al XIX-lea, intr-o lucrare a unui istoric britanic, rugaciunea Tatal Nostru in dialectul celtic din Tara Galilor, dialect ce parea foarte asemanatoare cu limba romana, este pusa la indoiala de specialisti, care considera ca textul nu are nicio legatura cu celta.

Cezar Balasoiu, lect. Univ. Dr. la Facultatea de Litere – Univ. Bucuresti, face o analiza lingvistica extrem de detaliata a textului, apreciind ca, ”fara doar si poate, este un text redactat cu o grafie nestabilizata inca”.

– lexic latinesc majoritar (parinte, a fi, a face, cer, nume, pamant, paine, nostru, noua, astazi, a duce, a lasa). Vie, de ex., (din Vie imparatia ta) este lat. veniat (conjunctiv prezent), care a ajuns (sa) vie, forma veche a lui sa vina. Noaa este urmasul direct al lui nobis, o forma veche, anterioara lui noua. Nobis, novem, nova au dat toate (pronume, numeral, adjectiv) – noaa.
– cuvinte formate pe teren romanesc de la cuvinte mostenite din latina (imparatie de la imparat, satios de la satiu, datorie si datornic de la dator;
– cuvinte formate pe teren romanesc de la cuvinte din slava (sfinti de la sfant, ispiti de la ispita);
– cuvinte imprumutate din maghiara (nu numai viclean, dar si mantui);
– cuvinte imprumutate din slava (voie).

Iata cum suna cea mai veche versiune in romana a rugaciunii Tata nostru (Tetraevanghelul de la Sibiu, 1551-1553), cea mai veche tiparitura in limba romana pastrata pana in zilele noastre, arata Cezar Balasoiu.

Tata nostru cine esti in cer,
svintiasca-se numele tau
sa se vie imparatia ta
sa se fie voia ta
cum in cer asa sa pre pomant.
Pita nostra satiosa da-ne astadz
sa ne iarta noo datoriele nostre
cum iartam sa noi datornicilor nostri.
Sa nu ne du in ispita,
insa izbaveaste-ne de reu.
Ca a ta iaste imparatia sa putere sa slava in vecie, amin.

Cezar Balasoiu sustine ca in textul dat ”exista doua caracteristici inconfundabile ale limbii acestuia, care sa poata fi invocate ca trasaturi particulare ale limbii romane”.

1. In primul rand, e vorba despre infinitive precum ispitire. Limba romana a mostenit din latina forma de infinitiv a verbelor, precum vedeare, aveare, fugire, ardere, mergere etc. Aceste infinitive pot avea si valoare verbala (ca in fire-ai sa fii) si valoare substantivala (ca in El are o fire dificila). La un moment dat, dupa sec. X, vorbitorii bilingvi, care stiau si romana si bulgara, au adus in dacoromana o inovatie interesanta. Ei stiau ca in bulgara exista verbe precum loviti, saditi, roditi, care pot fi utilizate la infinitiv si cu forma lor scurta – lovi, sadi, rodi, forme pe care acesti vorbitori le-au adus in romana – a lovi, a sadi, a rodi. Ei aveau in minte insa aceasta pereche de forme verbale lunga-scurta: loviti-lovi, saditi-sadi, roditi-rodi. Pe de alta parte, aveau in romana infinitive precum fugire, stire, fire. Prin urmare, loviti-lovi, fugire-? E clar ca modelul te duce spre scurtarea lui fugire la fugi, a lui stire la sti, a lui fire la fi. Apoi modelul se raspandeste si la alte verbe – vedeare/vedea, aveare/avea etc.
In felul asta, romana ajunge sa aibe doua forme de infinitiv, lunga si scurta, pentru unul si acelasi verb. Cercetatorii spun ca romana este singura limba din lume care prezinta aceasta particularitate.

2. In al doilea rand, e vorba despre forme de reflexiv precum sfinteasca-se, faca-se.
Romana a mostenit din latina pronumele reflexiv si asa numitul reflexiv obiectiv, ca me lavo (ma spal).

Balasoiu sustine ca ”nu este de ajuns sa trecem in revista lucrurile pe care romana le-a imprumutat din diverse alte limbi. Cu adevarat important este altceva, si anume rezultatele la care limba romana a ajuns. Pornind de la materiale modeste, romana a ajuns la rezultate spectaculoase. Un reputat romanist, Alf Lombard, spunea ca, daca ansamblul limbilor neoromanice ar putea fi comparat cu un vehicul, portugheza, spaniola si catalana ar fi prima roata a acestuia, franceza si occitana, a doua, italiana cu dialectele ei si sarda, a treia. Ei bine, spunea Lombard, romana este cea de-a patra roata a carutei, fara de care, pentru un romanist, intregul angrenaj ar fi nearmonios, instabil si mult mai greu de inteles”.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hasdeu descoperea, intr-o lucrare a a unui istoric britanic, rugaciunea Tatal nostru in dialectul celtic din Tara Galilor, din Anglia.

Iata textul acelei rugaciuni:
“Poerinthele nostru cela ce esti en cheri / Svintzas case numele Teu / Vie emperetzia Ta / Facoesa voe Ta en tzer ase si pre poement / Poene noastre tzafoetzioace doe noaoe astezi / Si lase noaoe datorii le noastre, cum si noi se loesoem datornicilor nostri. / Si nu dutze pre noi la ispitire / Tze ne mentueste pre noi de vilclianul. Amin”.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Rugaciune celtica
romana ndash rdquo limba nostru cuvinte precum ajuns balasoiu fire forma
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1610 (s) | 24 queries | Mysql time :0.052565 (s)