News Flash:

Zece inventii care isi datoreaza succesul Primului Razboi Mondial

14 Aprilie 2014
259 Vizualizari | 0 Comentarii
Zece inventii care isi datoreaza succesul Primului Razboi Mondial
Multi asociaza progresul stiintei si tehnologiei, de-a lungul istorie omenirii, cu imperativul progresului militar. Pe scurt, modalitatile de a ucide din ce in ce mai eficiente au dus la dezvoltarea si evolutia tehnologica a omenirii in mai toate domeniile, de la industrializare (ca suport al efortului de razboi) si pana la folosirea energiei atomice, progresele medicinei, in special in domeniul chirurgiei, sau diferite inventii care ne fac, in prezent, viata mai usoara - au aparut si s-au dezvoltat intr-un fel sau altul legate de nevoia de a-ti crea un avantaj pe campul de lupta.



Anul acesta se implineste un secol de la izbucnirea Primului Razboi Mondial, iar BBC News publica o lista cu zece inventii care isi datoreaza succesul chiar Marelui Razboi.



* Una dintre aceste inventii provine de la o mica firma americana denumita Kimberly-Clark si este un material cu proprietati absorbante denumit Cellucotton (asocierea dintre celuloza si bumbac). Acest material a fost folosit pentru a obtine primele tampoane chirugicale. Reprezentanti ai companiei americane au facut un tur al fabricilor de hartie din Germania, Austria si Scandinavia, in 1914 si au identificat cu aceasta ocazie un material de cinci ori mai absorbant decat bumbacul. Odata ce SUA au intrat in Primul Razboi Mondial, in 1917, medicii militarii au inceput sa foloseasca tampoane chirurgicale realizate din acest material. Abia insa dupa ce asistentele medicale au inteles avantajele acestor tampoane pentru propria lor igiena, compania americana Kimberly-Clark a inregistrat castiguri colosale, scrie Agerpres.



* Un alt produs nascut in contextul Marelui Razboi este batista de hartie. Vanzarea tampoanelor sanitare avea de suferit in conditiile in care femeilor le era rusine sa ceara aceste produse de la vanzatori barbati. Abia la inceputul anilor 20, dupa razboi, s-a nascut ideea servetelelor igienice produse prin presarea la cald a aceluiasi material din care se produceau tampoanele sanitare. Dupa o serie de experimente care au avut mai mult sau mai putin succes, primele servetele igienice s-au nascut in 1924 sub numele de brand "Kleenex".



* Lampa cu ultraviolete a aparut in contextul in care, in iarna anului 1918, aproximativ jumatate din copiii nascuti la Berlin sufereau de rahitism. In acea perioada, cauzele exacte ale acestei maladii nu erau cunoscute, dar boala era asociata cu saracia. Un medic berlinez, Kurt Huldschinsky, a observat ca pacientii sai pe care ii trata de rahitism erau si foarte palizi. El a decis sa experimenteze pe patru astfel de copii palizi si bolnavi de rahitism, expunandu-i la lampi cu mercur-cuart ce emiteau raze ultraviolete.



Pe masura ce tratamentul continua, Huldschinsky a observat ca oasele micutilor deveneau mai puternice. In mai 1919, odata cu soarele de vara, el i-a pus pe micuti sa faca plaja. Rezultatele acestui experiment au fost primite cu un mare entuziasm. Ulterior oamenii de stiinta au inteles ca oasele au nevoie de calciu pentru a fi solide, iar calciul este asimilat sub actiunea vitaminei D, care este, la randul sau, produsa de organism sub influenta razelor ultraviolete. Saracia si malnutritia aduse de Primul Razboi Mondial au condus la descoperirea tratamentului pentru rahitism.



* Trecerea la ora de vara — ideea de a da ceasurile cu o ora inainte primavara si respectiv cu o ora inapoi toamna nu era chiar noua la inceputul Marelui Razboi. Benjamin Franklin sugera intr-o scrisoare expediata publicatiei The Journal of Paris in 1784 care ar fi beneficiile trecerii la ora de vara. Primul Razboi Mondial avea insa sa impuna aceasta modificare. Confruntate cu o mare penurie de carbune, autoritatile germane au decretat ca la 30 aprilie 1916 ceasurile sa fie date cu o ora inainte, astfel incat ora 23:00 sa devina ora 24:00, rezultatul fiind o ora in plus de lumina naturala incepand de a doua zi de dimineata. Ceea ce a inceput in Germania ca o metoda de a economisi combustibilul pentru caldura si iluminare in timp de razboi, s-a raspandit apoi cu repeziciune si in alte tari.



* Pliculetele de ceai nu au fost inventate pentru a raspunde vreunei probleme legate de razboi. Acestea au fost inventate de un comerciant american de ceai, in 1908, care si-a propus sa vanda portii unice (si ieftine) pentru prepararea unei cesti de ceai. Din intamplare, unii dintre clientii sai au scapat, din greseala, aceste pliculete din hartie in ceasca cu apa fierbinte, iar restul a devenit istorie. O firma germana, Teekanne, a copiat insa aceasta idee in perioada Marelui Razboi, incluzand in ratiile de front pliculete de ceai din bumbac. Denumirea aleasa pentru acest produs a fost de "bombe cu ceai".



* Ceasul de mana nu a fost inventat special pentru militarii din Primul Razboi Mondial, insa acest accesoriu a inceput sa fie din ce in ce mai folosit in conditiile de front. Inainte, barbatii care isi permiteau, obisnuiau sa poarte ceasuri de buzunar, cu lant. In timpul razboiului insa, a devenit foarte importanta coordonarea perfecta a anumitor actiuni militare — cum ar fi sincronizarea barajelor de artilerie pe anumite sectiuni ale frontului — iar producatorii de ceasuri au creat piese ce puteau fi purtate la mana, lasand in acelasi timp ambele maini libere pentru a tine arma sau, in cazul aviatorilor, mansa avionului.



Chiar si unul dintre cele mai celebre ceasuri din prezent, modelul de lux Tank Watch, de la Cartier, provine din 1917, cand producatorul francez Louis Cartier a ales drept sursa de inspiratie pentru noul sau model de ceas de mana noile tancuri Renault.



* Carnatii vegetarieni au fost inventati de Konrad Adenauer, primul cancelar german de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In perioada primului Razboi Mondial, Adenauer era primar la Koln iar pe masura ce blocada economica impusa Germaniei de britanici incepea sa-si faca simtite efectele, Adenauer s-a confruntat cu necesitatea de a-si hrani orasul amenintat de infometare. El a inceput sa foloseasca un amestec de faina de orez, orz si malai de provenienta romaneasca, pentru a face paine. Totul parea sa mearga foarte bine pana cand Romania a intrat in razboi de partea Antantei, iar Adenauer nu a mai avut acces la malai.



Pornind de la aceasta paine "experimentala", Adenauer a ajuns sa experimenteze si cu carnat in care soia era folosita ca substitut pentru carne. Initial, acesti carnati au primit denumirea de "Friedenswurst" sau "carnati de pace". Adenauer a solicitat sa i se recunoasca aceasta inventie si sa obtina un patent din partea Biroului Imperial german pentru Inventii, insa a fost refuzat. Conform regulamentelor germane cu privire la continutul carnatilor, carnatii fara carne nu erau considerati carnati. In mod ciudat, Adenauer a avut mai mare noroc cu Marea Britanie, adversarul Germaniei pe atunci. La 26 iunie 1918 regele George al V-lea a patentat carnatii din soia.



* Fermoarul a fost inventat de un emigrant de origine suedeza, Gideon Sundback, care s-a stabilit in America, unde a devenit designerul sef al companiei Universal Fastener Company. Conceptul sau de inchizatoare pentru haine si incaltaminte, fara nasturi sau sireturi, a fost preluat de Armata Americana si in special de Marina, fiind folosit in perioada Marelui Razboi la uniformele si bocancii infanteristilor marini care au intervenit in razboi de partea Antantei.



* O alta inventie verificata de utilitatea sa in Marea Razboi este otelul inoxidabil. Trebuie sa-i multumim lui Harry Brearley din Sheffield pentru ideea unui otel care nu rugineste si nu se corodeaza. Dupa cum se mentioneaza in arhivele orasului: "In 1913, Harry Brearley din Sheffield a obtinut ceea ce este considerat drept primul otel care nu rugineste sau otel inoxidabil — un produs care a revolutionat industria metalurgica si a devenit o componenta importanta a lumii moderne".



Inainte de Marele Razboi Armata Britanica cauta aliaje mai bune pentru tunurile sale. Problema era ca teava tunurilor se deforma in timp din cauza tragerilor. Harry Brearley, metalurgist de la o companie din Sheffield, a fost chemat sa realizeze niste aliaje mai dure. El a adaugat crom la otel. Povestea spune ca a aruncat rezultatele primelor experimente la fiare vechi, in curtea fabricii, insa mai tarziu a observat ca aceste mostre erau singurele care nu au ruginit din gramada de fiare vechi in care au fost aruncate.



* Comunicatiile aviatice au aparut, ca necesitate, tot in perioada primului Razboi Mondial. Inainte de Marele Razboi, pilotii nu aveau nicio modalitate de a comunica intre ei sau cu personalul de la sol. Tehnologia de comunicatii prin radio era disponibila, dar a fost dezvoltata in special, in perioada Primului Razboi Mondial, la Brooklands si apoi la Biggin Hill, in Marea Britanie. Primele incercari de a integra aparate de comunicatii radio in avioane au fost ingreunate de zgomotul puternic produs de motorul aparatului de zbor. Inainte de acestea pilotii trebuiau sa tipe sau sa-si faca semne cu mana pentru a se intelege intre ei. Problema comunicarii a fost in cele din urma rezolvata prin inventarea unei casti de pilot cu microfon si difuzoare integrate, casca ce reusea sa blocheze o mare parte din zgomotul de motoare. Aceasta modalitate de comunicare radio intre piloti a deschis calea pentru progresele enorme inregistrate de aviatia civila dupa razboi.



razboi pentru fost quot mondial adenauer insa aceasta dupa inainte primul
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2853 (s) | 34 queries | Mysql time :0.033402 (s)