News Flash:

Genele spun multe despre tine... inclusiv ora la care e cel mai probabil sa mori

20 Noiembrie 2012
606 Vizualizari | 0 Comentarii
Genele spun multe despre tine inclusiv ora la care e cel mai probabil sa mori
Gene implicate in reglarea „ceasului biologic” intern determina nu numai orele de culcare si de trezire ale fiecarei persoane, dar si alte aspecte ale ritmurilor organismului - chiar si ora la care e cel mai probabil ca un om sa inceteze din viata.



 Multe procese din cadrul organismului urmeaza un asa- numit ritm circadian. Exista anumite momente din zi cand o persoana are mai multa energie, cand tensiunea arteriala este mai ridicata sau cand inima pompeaza mai eficient.



Sunt cunoscute mai multe mutatii genetice rare care pot modifica „ceasul intern”, mutatii care pot afecta familii intregi si care fac ca persoanele respective sa se trezeasca la 3 sau 4 dimineata si sa se culce foarte devreme, in jur de 8 seara.



Acum, insa, oamenii de stiinta de la Beth Israel Deaconess Medical Center (BIDMC), SUA, au identificat, pentru prima data, o variatie a unei gene ce afecteaza practic toata populatia si  care este responsabila de ritmul biologic al oamenilor, putand influenta cu pana la o ora zilnic tendinta acestora de a se scula devreme sau de a fi „pasari de noapte” - persoane care se culca tarziu seara si se trezesc tarziu dimineata.



Mai mult, au descoperit cercetatorii, acest polimorfism al genei nu numai ca influenteaza ritmul vietii de zi cu zi a oamenilor, dar poate ajuta si la prevederea orei la care e cel mai probabil sa moara o anumita persoana.



Descoperirea are implicatii in medicina muncii, in planificarea muncii in schimburi, dar si in planificarea tratamentelor medicale, precum si in monitorizarea starii pacientilor vulnerabili.



„Ceasul biologic intern controleaza multe aspecte ale biologiei si comportamentului uman, precum orarul de somn preferat, momentele din zi cand capacitatile cognitive sunt la maximum si ritmul multor procese fiziologice. De asemenea, influenteaza si ora la care pot surveni evenimente medicale acute, precum atacuri de inima si atacuri vasculare cerebrale”, a explicat Andrew Lim, conducatorul studiului. ”Cercetari anterioare ce implicau gemeni si familii au sugerat faptul ca ritmul de viata al unei persoane poate fi mostenit, iar experimente pe animale au indicat ca acest ceas biologic poate fi influentat de anumite gene.”



Studiul a pornit de la rezultatele unei cercetari mai vechi asupra tulburarilor de somn la oamenii varstnici, cercetari ce au implicat 1.200 de persoane; acestea s-au inscris pentru a participa la  studiu la varsta de 65 de ani, avand o stare de sanatate buna, si au fost supusi unor controale neurologice si psihiatrice anuale.



Scopul acestui studiu, desfasurat cu peste 15 ani in urma,  fusese acela de a afla daca exista tulburari ale ritmului biologic care sa prezica aparitia, mai tarziu, a boliilor Alzheimer si Parkinson.



Ca parte a cercetarii, a fost analizat ritmul de somn-veghe al subiectilor, care au purtat la incheietura mainii un mic aparat numit actigraf, ce inregistreaza modelul individual al activitatii zilnice a unei persoane. in plus, pentru a furniza mai multe informatii, participantii au fost de acord sa isi doneze creierele pentru cercetari, dupa moarte.



Cercetarile au luat insa un nou curs atunci cand specialistii au aflat ca acelorasi subiecti li se facusera si analize genetice, la o alta unitate medicala, Brigham and Women's Hospital din Boston.



Unindu-si fortele, cercetatorii de la cele doua institutii au intreprins o analiza comuna, coreland ritmul somn-veghe al fiecarui participant cu genotipul sau. Cercetarile au fost ulterior verificate studiind aceleasi corelatii intr-un grup de tineri voluntari.



Specialistii au descoperit, astfel, ca intre doua grupuri cu comportamente somn-veghe diferite o singura nucleotida, situata in apropierea unei gene numite "Period 1", prezenta diferente de structura.  



In acel punct al genomului, 60% dintre indivizi aveau o nucleotida ce continea baza azotata adenina (A), iar 40% aveau in nucleotida baza azotata numita guanina (G).



Din cauza faptului ca fiecare om are doua seturi de cromozomi (23 de perechi), iar nucleotida respectiva se gaseste, asadar, in doua exemplare, pe doi cromozomi pereche, exista o sansa de cca. 36% de a avea, in acel loc specific din genom, doua baze A; 16%  sanse de a avea doua G si 48% de a avea o combinatie de G si A.



Particularitatile genotipului la acest nivel afecteaza ritmul de somn-veghe al tuturor persoanelor; cei cu genotipul A-A se trezesc cu cca. o ora mai devreme decat persoanele care au genotipul G-G, iar cei cu genotipul A-G sunt chiar la mijloc - tind sa se trezeasca cu o jumatate de ora mai devreme decat G-G si cu jumatate de ora mai tarziu decat A-A.



Expresia genei Period 1 (manifestarea functiilor ei) este mai putin intensa in creierele si globulele albe ale persoanelor cu genotip G-G decat la cele cu A-A, dar numai in cursul zilei (aceasta gena fiind activa, in mod normal, doar in cursul zilei).



Si, asa cum exista un ritm circadian al vietii, exista si unul al mortii: majoritatea oamenilor mor in cursul diminetii, ora medie fiind in jur de 11 dimineata.



Studiind, dintre persoanele inrolate in studiul initial (cu peste 15 ani in urma), pe cei care murisera intre timp, cercetatorii au constatat ca rezultatele se verifica: genotipul era corelat cu diferente in ceea ce priveste ora decesului. Cei cu A-A sau A-G murisera in jurul orei 11 dimineata (ca majoritatea populatiei), in timp ce cei cu G-G murisera, in general, dupa-amiaza, cu putin inainte de ora 6.



Specialistii afirma ca mai sunt necesare multe cercetari pentru a clarifica mecanismele prin care genele influenteaza ceasul biologic al organismului si ca rezultatele ar putea avea implicatii importante: in afara de faptul ca i-ar ajuta pe oameni sa isi optimizeze orarul activitatii zilnice, aceste cercetari ar putea duce si la descoperirea unor noi tratamente pentru tulburari precum cele care apar in cazul calatoriilor cu avionul ce implica diferente mari de fus orar (jet lag) sau in cazul muncii in schimburi.



De asemenea, pe baza acestor rezultate ar putea fi ajustata programarea unor interventii medicale (de exemplu administrarea medicamentelor), astfel incat pacientii sa fie protejati in acele ore ale zilei cand sunt mai vulnerabili.







sursa:descopera.ro

ritmul biologic cand cercetari doua nbsp pentru rdquo somn exista multe
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Radio.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1221 (s) | 25 queries | Mysql time :0.014150 (s)

loading...